Invitatii Online

Am ales, din multitudinea de tincturi din plante medicinale ce exista in magazinele de specialitate, doar cateva, pentru a va initia in bogata lumea a tincturilor miraculoase si aducatoare de sanatate si pentru a vi le prezenta pe scurt, incercand sa va faceti o idee despre capabilitatile lor inainte de a merge la plafar, fara a mai fi obligati sa va decideti atunci, in cateva minute, ce produs vreti sa cumparati.

Astfel, putin cate putin, informandu-va de acasa, veti avea habar despre compozitia, indicatiile si modul de administrare al tincturilor medicinale ce pot fi achitionate cu usurinta de la magazinul din apropiere sau din magazinele online, tincturi care va pot aduce mari beneficii daca le tratati cu atentia pe care o merita.

Tinctura de Echinaceea

Compozitie: alchilamide, polizaharide, imunostimulatoare, flavonozide, poliine, acizi polifenolici, ulei volatil.

Indicatii:

Intern: infectii acute sau cronice ale cailor respiratorii (angina, faringite, bronsite, laringite, etc.); profilactic in perioadele cu risc de aparitie a infectiilor gripale; herpes recidivant cu episoade de eruptii cutaneomucoase frecvente; infectii ale tractului urinar, procedee inflamatorii din sfera uro-genitala; inumodepresie postchimio sau radio-terapie; infectii cutanate bacteriene (indeosebi cele streptococice), psorazis, neurodermite, varicela, osteomielita in asociere cu antibioterapia.

Extern: afte bucale, stomatite, abcese dentare, eruptii veziculare de herpes simplex si zona zoster; dezinfectant in plagi superficiale, arsuri, muscatari de animale si intepaturi de insecte.

Administrare:

Intern: adulti: 20 – 30 picaturi de 3 ori pe zi, diluate in 50 ml apa; copii: 10 picaturi de 4 ori pe zi.

Extern: tinctura diluata 1:2 cu apa fiarta si racita pentru badijonari.

Precautii: SIDA, TBC, scleroza multipla, colagenoze; copii sub 5 ani; sarcina si perioada de alaptare.

Tinctura de rozmarin

Compozitie: uleiuri esentiale, diterpene fenolice, flavonozide, acizi triterpenici, taninuri, principii amare.

Indicatii:

Intern: infectii hepatobiliare (insuficienta hepatica, dischinezie biliara, litiaza biliara, tulburari dispeptice), tulburari metabolice cu dislipidemie, ateroscleroza; stari de astenie la persoane varstnice cu tulburari circulatorii si de memorie, scleroza cerebrala, debilitate fizica la tineri, dupa efort fizic prelungit, stari de astenie dupa boli infecto-contagioase, hipotensiune cu tendinta la colaps ortostatic.

Extern: adjuvant in afectiuni reumatismale, tulburari ale circulatiei periferice, antiseptic si cicatrizant in tratamentul plagilor si degeraturilor, inflamatii ale cavitatii bucale si faringelui, acnee, exces seboric al pielii corpului si capului, eczeme, alopecie.

Administrare:

Intern: 30 – 50 picaturi de 2 – 3 ori pe zi, diluate in 50 ml apa.

Extern: tinctura diluata 1:3 in apa fiarta si racita pentru aplicatii topice.

Precautii: in sarcina si perioada de alaptare, in epilepsie si la pacientii hipertensivi (la indicatiile medicului).

Tinctura de usturoi

Compozitie: ulei volatil (continand compusi sulfurati), saponozide, fitosteroli, vitamine (A, C si B), acizi organici fructani, oligoelemente (Fe, Cu, Mn, Si, Se, Ge).

Indicatii:

Intern: profilaxia si tratamentul aterosclerozei, adjuvant in tratamentul hipertensiunii arteriale, hiperlipidemie, hipercolesterolemie, protector al vaselor coronariene si cerebrale, profilactic si curativ in infectii respiratorii (gripa, guturai, rinite, traheobronsite, pneumonii), ectazii capilare, tromboflebite, varice, hemoroizi, diabet, guta, parazitoze intestinale, pentru refacerea florei intestinale afectate de tratamente cu antibiotice, colite de fermentatie si putrefactie, tulburari dispeptice.

Extern: dureri reumatice, micoze ale pielii si unghiilor.

Administrare:

Intern: 10- 15 picaturi de 2 ori pe zi diluate in 50 ml apa, dupa mese, in cure de 4 – 7 zile. Pentru eliminarea parazitilor intestinali se administreaza cu 30 de minute inainte de masa, in cure de 15 zile. Mirosul neplacut de usturoi poate fi inlaturat mestecand cateva seminte de anason, chimen si frunze de patrunjel proaspat.

Extern: tinctura diluata 1:2 cu apa fiarta si racita pentru comprese in dureri reumatice si frictiuni pe suprafete limitate in aceeasi dilutie in micoze.

Precautii: in sarcina si perioada de alaptare. Administrarea interna prelungita poate provoca iritatia mucoasei gastro-intestinale, cresterea timpului de coagulare, potentarea actiunii medicamentelor anticoagulante cu riscul producerii de hemoragii. In aplicatii locale prelungite este posibila aparitia unor dermatite de contact.

Tinctura de coada soricelului

Compozitie: uleiuri volatile, lactone sesquiterpenice, flavonoide, alcaloizi (achillene), triterpene, taninuri, principii amare, fitosteroli.

Indicatii:

Intern: stimulent al apetitului, dischinezie biliara, colici biliare, gastrite hiperacide, ulcer gastro-duodenal, enterocolite, colici gastrointestinale; dereglari ale ciclului menstrual, menopauza, bronsite, rinite si rinosinuzite alergice, guturai si gripa, tulburari circulatorii (circulatia venoasa, varice, hemoroizi, spasme vasculare).

Extern: plagi, contuzii, arsuri, hemoroizi, varice, ulcer varicos, abcese dentare, leucoree, prurit vulvo-vaginal.

Administrare:

Intern: 20- 30 picaturi de 3 ori pe zi diluate in 50 ml apa.

Extern: 5 – 15 ml tinctura diluata in 50 ml apa fiarta si racita pentru aplicatii locale sub forma de badijonari, comprese sau cataplasme.

Tinctura de papadie

Compozitie: triterpene: sesquiterpene, flavonoide, acizi polifenolcarboxilici, steroli, inulina, aminoacizi, saruri minerale.

Indicatii:

Intern: angiocolita cronica, hepatita cronica, insuficienta hepatica, pentru profilaxia litiazei biliare, in perioada de spitalizare necesara stabilirii inainte de colecistectomie, insuficienta renala, litiaza renala, oligurie, tulburari circulatorii (acrocianoza, varice), constipatie, enterocolita, hemoroizi, obezitate, anemie, stari psihastenice, scorbut; asociata cu adjuvant in tratamentul unor neoplazii (la indicatia medicului).

Extern: celulita, entorse, pistrui, negi, acnee, eczeme.

Administrare:

Intern: 30 picaturi de 3 ori pe zi diluate in 100 ml apa.

Extern: tinctura diluata 1:2 cu apa fiarta si racita pentru comprese.

Precautii: in afectiunile ocluzive ale cailor biliare sau intestinale, pancreatite; in sarcina si perioada de alaptare.

Tinctura de tataneasa

Compozitie: alantoina, acizi polifenolici, polizaharide, saponozide triterpenice, saruri minerale.

Indicatii:

Intern: adjunvant cu actiune imunomodulatorie in unele tratamente oncologice, fracturi (favorizeaza formarea calusului), spasmofilie.

Extern: contuzii, hematoame, flebite, ulcere varicoase, tromboflebite, plagi, escare, arsuri, hemoroizi, luxatii, fracturi, tendinite, periartrite, dermatite, psoriazis, mastite, ragade, stomatite, paradontopatii, abcese dentare, candidoza bucala, candida.

Administrare:

Intern: 10 – 20 picaturi de 1-3 ori pe zi diluate in 50 ml apa.

Extern: tinctura diluata 1:2 cu apa fiarta si racita pentru badijonari si comprese.

Precautii: in sarcina si in perioada de alaptare. Nu se recomanda administrarea prelungita.

Tinctura de galbenele

Compozitie: triterpene, flavonoide, uleiuri esentiale, caroteni, xantofile, acizi fenolici, lactone sesquiterpenice, polizaharide.

Indicatii:

Intern: boli gastro-intestinale (gastrite hiperacide, ulcer gastro-duodenal, dischinezie biliara, colecistite, enterocolite, hemoroizi); dismenoree; candidoze.

Extern: acnee, foliculite, micoze cutanate, eczeme, arsuri, degeraturi, plagi, panaritii, ulceratii, contuzii, hematoame, entorse, luxatii, hemoroizi, fisuri anale, cheratoza senila, tricomoniaza, leucoree, stomatite, gingivite, faringite.

Administrare:

Intern: o lingurita de tinctura diluata in 100 ml apa fiarta si racita.

Extern: tinctura diluata 1:2 in apa fiarta si racita pentru comprese; produsul diluat 1:50 in apa fiarta si racita pentru spalaturi vaginale.

Precautii: in sarcina si perioada de alaptare.

Tinctura de telina

Compozitie: protide, aminoacizi, hidrati de carbon, saruri minerale, vitamine (A, B1, B2, C).

Indicatii: disfunctii sexuale, astenie, surmenaj, convalescenta, catar al cailor respiratorii, adjuvant in tratamentul unor afectiuni reumatismale, guta, obezitate.

Administrare:

Intern: 20 – 30 picaturi de 1 – 3 ori pe zi diluate in apa.

Vom continua sa va prezentam si alte tincturi si alte produse naturale medicinale ce se gasesc in plafare, farmacii si magazine specializate, cu scopul de a va mentine informati si constienti de produsele care va stau la dispozitie si va pot fi de folos.

Detalii

In acest articol va vom prezenta cateva retete pentru a va mentine frumoase, cu ingrediente naturale, pline de vitamine si minerale necesare unei frumuseti nemuritoare.

Peeling si masca pentru purificare, hranire si fermitate

Ingrediente:

• 1 lingura de argila pudra
• 1 lamaie
• 1 galbenus de ou
• 1 lingurita de alune macinate pudra
• faina de ovaz sau faina integrala de grau

Puneti argila intr-un castron. Striviti lamaia. Amestecati sucul de lamaie cu argila. Solutia va face spuma si se va umfla. Adaugati galbenusul si amestecati bine de tot. Separati amestecul in doua boluri. O cincime intr-unul, restul in altul. In partea cea mai mica adaugati pudra de alune. Veti avea un peeling extrem de delicat si eficient.

In al doilea bol puneti un pic de faina de ovaz sau faina integrala. Asa aveti o masca purificatoare si in acelasi timp hranitoare.

Cand va pregatiti de baie, realizati peelingul. Clatiti bine, apoi aplicati masca. Intrati in baie si relaxati-va. Daca nu iubiti baia, puteti si fara, dar veti pierde momente de relaxare binevenite.

Lapte demachiant cu flori

Ingrediente:

• 175 g de apa distilata cu portocale
• 250 g de apa de trandafiri
• 125 g apa de hamamelis

Amestecati totul si apoi, agitand in continuare, adaugati 50 g de rasina de benzoin picatura cu picatura.

Inhalatii

• Pentru ten tern – infuzie de tei
• Pentru piele iritata – 60 g de  cretusca sau 60 g de ventrilica; 30 g de cretusca cu 30 g de ventrilica
• Arsuri solare – gel de aloe vera
• Pentru deschiderea porilor
• Piele normala – 50 g flori de soc sau 100 g de rozmarin, frunze si muguri proaspeti sau uscati
• Piele uscata -  frunze si muguri de roinita
• Piele grasa – 2-3 boabe de paducel, coaja de portocala

Epilare orientala

Ingrediente:

• 4 linguri de zahar
• 1 lingura de apa
• 2 linguri de suc de lamaie
• 1 lingura de miere

Se amesteca totul si se pune pe foc pentru a se carameliza totul. Amestecul trebuie sa aiba o culoare aiurie, de chihlimbar. Varsati amestecul si puneti-l pe o tavita sau o suprafata plana. Asteptati putin ca sa nu va ardeti. Cand caramelul se intareste putin, luati cu o spatula si intindeti intr-un strat subtire. Folositi precum ceara. Puteti reutiliza totul.

Nu este prea usor prima data sa faceti o epilare perfecta acasa, dar rezultatul merita si puteti sa aveti putina rabdare.

Detalii

In acest articol va voi prezenta inca doua produse destul de interesante: o crema de maini de la L`Occitane si un balsam de buze de la Balm Balm. Asa cum mi-am facut obiceiul, am sa analizez ingredientele pe care cele doua le contin si ceea ce se promite pe eticheta si ambalaj.

Despre L`Occitane trebuie spus ca reprezinta un lant de magazine extrem de cochete si imbietoare, cu produse cosmetice frantuzesti. Magazinele in sine sunt micute, adorabile si dichisite. Din punctul acesta de vedere sunt extrem de frumoase si prezinta produsele extrem de eficient si placubil.

De pe site-ul lor am aflat ca L`Occintane a fost creat in 1976 de catre Olivier Baussan. Cateva idei despre modul in care au evoluat, apoi am sarit direct la produsele lor. In aceasta pagina am gasit ceea ce ma interesa. Este o pagina interesant care te convinge: se prefera uleiurile vegetale celor de origine minerala, folosesc ingrediente naturale, au produse cu ingrediente bio, nu folosesc ingrediente de origine animala. Recunosc ca se vor gasi si ingrediente de sinteza, atunci cand nu exista echivalent in mod natural. Acesta este un simplu rezumat.

Am cumparat o crema de maini, deoarece aveam mare nevoie. Dupa o studiere a ofertei am ales o crema de maini cu extract de verbina. Imi plac cremele fresh, nu dulci. Pe ambalaj scrie “Gel Crème Fraîcheur des Mains”, adica o crema gel de maini. Si mai ales am vazut ca scrie ca este pe baza de extract de verbina biologica si pudra de tapioca.

Ingrediente: Aqua, Alcohol*, Tapioca Starch*, Cyclomethicone, Glycerin*, Glyceryl Polymethacrylate, Methyl Lactate*, Ammonium Acryloyldimethyltaurate/ VP Copolymer, Lippia Citriodora Flower extract*, Parfum fragrance, Cyclohexasiloxane, Ethylhexyl salicylate, Propylene Glycol, Cyclopentasiloxane, Gardenia Florida Fruit Extract*, Ethylhexyl Methoxycinnamate, Butyl Methoxydibenzoylmethane, PPG-26 Buthet-26, PEG-40 Hydrogenated Castor Oil*, Chlorphenesin, Methyl/Propyl/Butyl/Ethyl/Paraben, Tetrasidium Edta, Citral*, Limonene*, Geraniol*, Hexyl Cinnamal, Benzyl Benzoate, Linalool*, Benzil Alcohol, Citronellol*

Toate ingredientele cu “*” sunt declarate ca fiind de origine naturala.

Primele 4 ingrediente, considerate deseori principalele componente ale produsului, sunt Aqua, Alcohol*, Tapioca Starch*, Cyclomethicone. Acest lucru inseamna ca aceasta crema este foarte diluat, contine alcool de origine naturala, fara a se preciza exact ce inseamna acest lucru, amidon de tapioca, ce se extrage din radacina plantei si e folosit si in alimentatie. Are un grad de risc notat cu 1. Adica foarte mic. Alcoolul este considerat foarte agrsiv pentru piele si are un factor de risc mediu.

Cyclomethicone este un ulei sintetic fara parfum pe baza de silicon, extrem de folosit in industria sintetica, care se pare ca nu interactioneaza cu celulele pielii, ci asigura transportul ingredientelor in piele. Ingredientele pe baza de siliconi sunt considerate mari poluatoare, fiind derivate petrochimice si degradandu-se greu. In acest caz riscul pe care il reprezinta este destul de scazul conform www.cosmeticsdatabase.com , acesta avand un grad de risc scazut de 1-2.

Glycerin este extrem de des intalnita si are un factor de risc de 2. Urmatorul ingredient este Glyceryl Polymethacrylate si nu prezinta nici un factor de risc, cel putin conform informatiilor de pana acum, ajutand la crearea texturii cremei. Methyl Lactate are un factor de risc 0 si este un ingredient ce se foloseste pentru racorire, mentolare. Ammoniuim Acryloyldimethyltaurate/ VP Copolymer, factor de risc 0 , actioneaza ca agent de ingrosare si stabilizare a produselor ce contin uleiuri. Cyclohexasiloxane, cu o nota de 1-2, prezinta riscuri mici de intoxicatie a organismului.

Ethylhexyl salicylate este un ingredient folosit pentru protectia impotriva UVB, este detul de sigur pentru sanatate. Cu toate acestea, datorita faptului ca permite altor substante sa patrunda in piele, poate provoca irilatii, alergii, i s-a acordat o nota de 3-4 pe scara de risc. Propylene Glycol este vazut ca inofensiv, ca un transportator al substantelor produselor catre straturile superioare ale epidermei. Dar, se pare, ca provoaca iritatii ale pielii daca are o concentratie mai mare de 2%. Ori in industria cosmetica se recomanda ca aceasta substanta sa existe intr-un procent de 50% din produs. De aceea este notata cu un risc de gradul 4.

Cyclopentasiloxane are un risc de 0, in urma informatiilor detinute si este un ingredient pe baza de silicon. Ethylhexyl Methoxycinnamate este un ingredient folosit mai ales pentru protectia impotriva razelor UV si se gaseste mai ales in produsele de protectie solara. Exista riscuri destul de mici pentru a irita pielea sau a dezvolta alergii. A fost notat cu risc de 4-6, deoarece trebuie sa se tina cont de modul in care este folosit produsul care il contine.

Butyl Methoxydibenzoylmethane apare deseori ca insotitor al Ethylhexyl Methoxycinnamate, pentru protejarea impotriva razelor UVA. Are un risc de 2.  PPG-26 Buthet-26 sau polyoxypropilen este etichetat cu un grad de risc intre 2 si 5, in functie de modul in care este folosit produsul. PEG-40 Hydrogenated Castor Oil un risc de 4-6 si o baza de ulei de ricin. Chlorphenesin este un compus organic cu o nota de trecere: 2.

Methyl/Propyl/Butyl/Ethyl/Paraben – acesti parabeni pot dezvolta alergii si sunt considerati ca un factor de risc mediu spre ridicat. Tetrasidium Edta este recomandat in cantitati foarte mici pentru a nu avea reactii nedorite. Citralul, Limonene, Geraniol, Linalool sunt agenti parfumatori si au un risc mediu de 6. Hexyl Cinnamal,  Benzyl Benzoate si Citronellol sunt agenti parfumatori cu risc mediu 3. Benzil Alcohol este un solvent cu toxicitate destul de redusa si un factor de risc mediu 6.

Crema de maini nu se declara bio, dar spune ca extractul de verbina este 100% bio. Cum acesta are un onorant loc 9, putem spune ca e cam inexistent. Sau ca sa nu fiu rea … se gaseste in produs intr-o cantitate de cel mult 1%. Este singurul lucru care imi displace: faptul ca mi se baga in fata faptul ca are ingrediente bio, fara sa precizeze ca de fapt proportia este nesemnificativa.

Balsamul de buze se declara 100% organic, certificat bio. Nu are nici un parfum si este foarte bun pentru orice tip de piele, chiar si cele mai sensibile.

Ingrediente: helianthus annuus seed oil, butyrospermum parkii, cera alba, calendula officinalis flower extract, simmondsia chinensis seed oil. Toate ingredientele sunt 100% de origine bio.

Helianthus annuus seed oil este ulei din seminte de floarea soarelui. Riscuri? daca sunteti alergic la asa ceva, atunci puteti sa va feriti. Butyrospermum parkii este untul de karite, grasime extrasa din fructele arborelui de karite. Riscuri? Doar daca stiti ca sunteti alergic la acest ingredient. Cera alba sau ceara de albine este deseori folosita la unguente si balsamuri de buze. Nu stiu sa aiba vreo contraindicatie. Calendula officinalis flower extract se refera la extractul din flori de galbenele, extrem de buna pentru pielea uscata, iritata. Simmondsia chinensis seed oil, adica ulei de jojoba, extraordinar pentru ingrijirea pielii.

Nu se precizeaza proportia in care se afla fiecare, dar pe primul loc se afla uleiul de foarea soarelui, urmat de untul de karite. Ordinea ingredientelor pe eticheta in limba romana este alta, dand impresia ca ingredientul principal este untul de karite. Desi este un balsam de buze poate fi folosit oriunde se simte nevoia, pe o piele uscata.

Detalii

Chimia are numeroase aplicatii intr-o gospodarie,  incepand  cu folosirea  diverselor  produse  pentru  scoaterea  petelor  de  pe  tesaturi  sau  obiecte  casnice  si  pana  la efectuarea  unor  operatii  care  se  pot  executa  acasa (prepararea  unor  solutii  contra  daunatorilor  vegetali, colorarea  metalelor, vopsirea  tesaturilor, nichelarea  si  argintarea  unor  obiecte  metalice, argintarea  oglinzilor, prepararea  sapunurilor, executarea  unor  fotografii  pe  diverse  materiale  etc.).

Orice  gospodar  poate  efectua  zilnic  operatii  care apartin  de fapt  chimiei, fie  pentru  a realiza  unele  produse  necesare  gospodariei, fie  pentru  a-si  infrumuseta  locuinta. Efectuarea  acestei  operatii trebuie  facuta  cu  respectarea  stricta  a  unor  conditii  minime  de  siguranta. Prepararea  amestecurilor  chimice,  precum  si  efectuarea   diverselor   operatii (incalzire, uscare) se  face  in  camere  bine  aerisite, pentru  a  se  putea  indeparta  rapid  vaporii  formati. Substantele  chimice  se  pastreaza  in  flacoane  de  sticla  inchise  ermetic  cu  dopuri de sticla, de cauciuc  sau  de  material  plastic. Fiecare  flacon  va  avea  eticheta  pe care scrie  denumirea  substantei  si  indicatia daca  este  toxica, inflamabila  sau  coroziva. Toate  substantele  chimice  se  tin  intr-un  dulap  inchis  cu  cheie,  pentru a  nu  fi  la  indemana  copiilor.

In  gospodarie  se  folosesc, in  principal, urmatoarele  substante  chimice: apa  oxigenata, permanganat  de  potasiu, hiposulfit  de  sodiu, eter, acetona, benzina, alcool  etilic, tetraclorura  de  carbon, amoniac, borax  acizi (acid  sulfuric  diluat, acid  acetic, acid  oxalic, acid  clorhidric, acid  citric). De notat  ca apa  oxigenata, eterul  s.a.  se  pastreaza  in  sticlute  colorate, iar  tetraclorura de  carbon  in  sticlute  de  culoare  bruna. O  foarte mare atentie  trebuie  sa  acordam  modului  de  folosire  al  acizilor, deoarece  unii  dintre  ei (ca de exemplu  acidul  sulfuric) in contact  cu  apa  fac  explozie. Din  aceasta  cauza,pentru  a  dilua  acidul  sulfuric, se  toarna  intai  acidul  in apa, putin  cate  putin  si  niciodata  invers.

Scoaterea  petelor  de  pe  tesaturi

Este  necesar  sa  ne  confectionam  un  suport  pentru  scos  petele (asemanator  cu  suporturile  de  calcat  rufe),  sub  care  se  aseaza  suportul  de  absortie  format  din 2-3 straturi  de  hartie  filtru  sau  panza  alba, necesare  pentru  absortia  prisosului  de  substanta  intrebuintata. Cu  cat pata  este  mai  recenta  cu  atat  se  scoate  mai  usor. Nu  exista  solutii  universale  pentru  scos  petele, ci  fiecare  material  necesita  un  tratament  diferit.

Petele  formate  de  acizi

Locul  atins  de  acizi  trebuie  neutralizat  cu  o  solutie  de  amoniac, de  soda  sau  de  borax. Dupa  neutralizare,  se  spala  cu  apa  calduta  in  cantitate  mare. In general, materialele  textile  atacate  de  acizi  isi  pierd  rezistenta, iar  daca  interventia  nu  se  face  rapid  materialul  se  degradeaza  sau  chiar  se  rupe.

Petele  datorate  arsurilor  de  la  calcat

Se  foloseste  o  solutie  de  apa  oxigenata (concentratie  10%  pentru  tesaturi  albe  si  1% pentru  cele  colorate). Tesaturile  sintetice  se  curata  cu  o  solutie  de  alcool  etilic 70% (50 ml)  si  apa (100 ml), dupa  care  se  limpezesc  imediat  in  apa.

Pete  de  bere

Se  pot  curata  cu  o  solutie  de  apa  sarata (sare  de  bucatarie 2g, apa 100ml) sau  chiar  apa  calda. Tesaturile  de  lana  se  tamponeaza  cu  glicerina, apoi  se  spala  cu  apa, iar  cele  de  matase  se  curata  cu  alcool  diluat (alcool  etilic 70%  20ml, apa 100ml).

Pete  de  cacao

Daca  pata  este  recenta  se  umezeste  locul  cu  apa, dupa  care  se  freaca  bine  cu  sare  de  bucatarie  si  apoi  se  spala cu apa. Se  mai  poate  incerca  prin  tamponare  cu  solutie  de  glicerina (10%), apa  calda  si  apoi  oxigenata (3%). In  cazul  petelor  vechi  este  necesara  si  folosirea  unui  detergent. Stofele  de  lana  se  tamponeaza  cu  benzina,  apoi  se  curata  cu  amoniac, dupa  care se  spala  bine.

Pete  de  cafea

Se pot  curata  cu  apa  calda, eventual, adaugand  si  un  detergent. Daca  pata  este  veche  se  tamponeaza  cu  glicerina,  apoi  cu  apa  calda  si  dupa  aceasta  cu  apa  oxigenata. Pentru  albituri  se  poate  utiliza  o solutie  de  perborat  de  sodium (5g) si  apa (100ml). In  cazul  stofelor  de  lana  se  tamponeaza  succesiv, cu  neofalina  si  solutie  de  amoniac  10%, dupa  care  se  limpezeste  bine  in  apa  rece  amestecata  cu  putin  otet. Pentru  tesaturile  de  bumbac, in  sau  matase  artificiala se  foloseste  hipocloritul  de  sodiu.

Petele  de ceai

Se tamponeaza  locul  respectiv  cu  amoniac  diluat (5 ml amoniac  in 100 ml apa) sau  cu glicerina (10 ml  glicerina  in  100 ml apa)  si apoi  cu  apa  cu otet.  Se  spala  totul  cu apa  calduta.

Pete  de  cerneala

Majoritatea  petelor  de  cerneala  se  scot (daca  sunt  proaspete) cu  o  solutie  de  acid  citric. Daca  petele  sunt  mai  vechi:
- pentru  rufele  albe  se  foloseste  acid  oxalic ;
- pentru  tesaturi  de  lana  se  imbiba  locul  respectiv  cu  glicerina ;
- pentru  tesaturile  colorate  se  folosesc  doua  solutii  care  se  amasteca (acid  oxalic 75 g  cu  500ml  apa  fierbinte  si  tiosulfat  de  sodiu  25 g  cu  400 ml apa  rece ). In  toate  cazurile,  dupa  folosirea  solutiei,  tesaturile  trebuie  spalate  cu  apa  multa.

Pete  de  ciocolata

Petele  de   pe  albituri  se  curata  cu  o  solutie  de  acid  tartric  si  alaun  in  apa, dupa  care  se  spala  bine  cu  apa. Celelalte  tesaturi  se  curata  cu  un  solvent  care  scoate  grasimile.

Pete  de  pepsi, cola

Se tamponeaza  locul  respectiv  cu  benzina,  apoi  se  freaca  pana  cand  se  usuca. Se  spala  apoi  cu  apa  si  un  detergent, iar  la  sfarsit  numai  cu  apa.

Pete  de  fructe

Petele  proaspete  se  scot  cu  o  solutie  de  amoniac, cu  o  solutie  de  permanganat  de  potasiu (1g) si  apa (1 litru) sau  cu  o  solutie  de  acid  citric(80g) si  apa (100 ml). Petele  vechi  se  scot  foarte  greu. Pentru  petele  de  visine, afine, capsuni, fragi, zmeura  se  poate  incerca  o  solutie  de  apa  oxigenata 3%  (50ml), amoniac  10% (50 ml), alcool  etilic 70% (50ml), iar  pentru  petele  de  mere, pere, prune  o  solutie  de  tiosulfat  de  sodiu (20 g) si  apa  (1 litru). Pentru  petele  de  iarba  se  poate  folosi  o  solutie  de  acid  acetic (10ml), acid  oxalic (10g), apa (1 litru)-(se dizolva  acidul  oxalic  in  apa  si  se  adauga   acidul  acetic). Ulterior, se  spala  cu  apa  calda  si  se  limpezeste  cu  apa  rece.

Pete  de  grasimi

Pentru  petele  de  grasimi  se  foloseste  un  strat  suport  mai  gros, astfel  incat  sa  poata  absorbi grasimea. Petele  proaspete  se  indeparteaza  presarand  un  strat  gros  de  talc  care  se  acopera  cu  o  hartie  curata  si  se  preseaza  cu  o  greutate. Daca  pata  nu  a disparut  dupa  20-24 ore  se  perie  tesatura  si  operatia  se  repeta . In  cazul  petelor  vechi  se  foloseste  una  din  solutiile:
-alcool  etilic  95%  (100ml), amoniac  (30 ml), neofalina  (5ml);
- eter  etilic (10ml), neofalina  (70 ml), terebentina (20 ml).  Inainte  de  a  aplica  aceste  solutii  este  bine  sa  se  ude  cu  apa  zona  din  jurul  petei  pentru  a nu  se  raspandi  mai  mult. Folosirea  acestor  solutii  trebuie  facuta  cu  mare  atentie  deoarece  substantele  componente  sunt  usor  inflamabile. In  consecinta, se  poate  actiona  cu  aceste  solutii  numai  dupa  ce  s-a  stins  orice  flacara, chiar  si  in  camerele  invecinate, deoarece  vaporii  se  strecoara  pe  sub  usa.

Pete  de  inghetata

Se  curata  in  primul  rand  cu  benzina, pentru  a  curata  pata  de  grasime, apoi  se  tamponeaza  cu  amoniac  si  in  continuare  cu  acid  acetic  diluat  pentru  ca  in  final  sa  se  spele  bine  cu apa.

Pete  de  lapte

Se recomanda  sa  nu  se  calce  materialul  inainte  de a  se  indeparta  pata  deoarece  aceasta, prin  incalzire, se  fixeaza  mai  bine. Pentru  scoaterea  petelor  se  tamponeaza  pe  rand  cu  apa, benzina, amoniac  diluat  (5 ml amoniac  in  100ml  apa), dupa  care  se  neutralizeaza  cu  solutie  de  otet (5ml  otet 9˚  la  100ml  apa) si  se limpezeste  cu  apa  calduta.

Pete  de  lichior

Petele  de  lichior  proaspete  se  curata  cu  o  solutie  de  alcool, amoniac  si  apa. Petele  vechi  se  scot  cu  o  solutie  de  apa  oxigenata, amoniac   si  apa.

Pete  de  mucegai

In  cazul  tesaturilor  de  matase  si  lana, petele  de  mucegai  se  curata  cu  ajutorul  unei  carpe  inmuiate  in  terebentina. Se  schimba  carpa  de  mai  multe  ori  pana  cand  pata  dispare, dupa  care  se  spala  cu  sapun  si  se  clateste  cu  apa  multa.

Pete  de  mustar

Se  inlatura  in  primul  rand, crusta  de  mustar  formata  pe  tesatura, apoi  se  uda  cu  apa  calda  si  se  freaca  bine. In  cazul  in  care  pata  nu  dispare  se  pot  folosi  detergenti.

Pete  de  nicotina (tutun)

Petele  de  pe  tesaturi  se  freaca  cu  galbenus  de  ou, apoi  se  spala  cu  alcool  si  in  final  cu  apa  calda. Urmele  de  galbenus  de  ou  le  indepartam  cu  glicerina  calda  si  apoi  cu  apa  si  sapun. Pentru  petele  mai  vechi  se  poate  folosi  un  amestec  de  acid  clorhidric  diluat 30% (10ml) cu  sulfit  de  sodium  sau  potasiu (100g) si  apa  (200ml). Se  dizolva  sulfitul  de  sodiu  in  apa  si  se adauga  acidul  clorhidric. Se  recomanda  ca  solutia  sa  se  spele  cu  multa  apa.

Pete  de  oua

Se  tamponeaza  locul  respectiv   cu glicerina  incalzita. Dupa  un sfert  de  ora  se  spala  cu  apa  calda  si  sapun  de  buna  calitate  sau  cu  un  detergent  corespunzator. Pentru  materialele  sintetice  se  poate  folosi  neofalina.

Pete  de  rugina

Se  tamponeaza  cu  un  amestec  format  din: acid  oxalic(10g), alaun  de  potasiu (10g), apa (200ml). Se  dizolva  separat  acidul  oxalic  si  alaunul  de  potasiu  in  cate  100ml  de  apa  fierbinte. Dupa  racire, cele  doua  solutii  se  amesteca,a daugandu-se  otet  9˚ (20ml).

Pete  de  ruj

Tesatura  se  curata, in  primul  rand, cu  un  mijloc  de scoatere  a  petelor  de  grasime. Se  tamponeaza  cu  tetraclorura  de  carbon, apoi  se  spala  cu  apa. Daca  colorantul  nu  dispare  se  tamponeaza  cu  alcool  concentrat.

Pete  de  smantana, frisca

Se tamponeaza  locul  respectiv  cu  glicerina, dupa  care  se  spala  bine  cu  apa  multa.

Pete  de  sampanie

Se  incearca  cu  apa  calda  si  daca  nu  dispare  se  foloseste  o  solutie  de  alcool  si  acid  acetic (in parti  egale). In  final  se  tamponeaza  cu  apa  oxigenata.

Pete  de  titei (petrol)

Se  foloseste  neofalina  sau  alti  solvent. In  cazul  unei  tesaturi  mai  groase  se  utilizeaza  o  pasta, formata  din  magneziu  cu  benzina, care  se  intinde  pe  tesaturi, dupa  care  se  perie  bine.

Pete  de  ulei

Se  tamponeaza  cu  o  solutie  compusa  din  tetraclorura  de  carbon(600ml), acetona(200ml) si  benzen (200ml). Solutia  se  pastreaza  intr-o  sticla  cu  inchidere  etansa  si  la  loc  ferit  de  foc.

Pete  de  vin  alb

In  cazul  tesaturilor  de  stofa  se  foloseste  o  solutie  de  alcool  etilic 70% (50 ml)   si  glicerina (50ml). Pentru  tesaturi  de  lana  se  dizolva  5g  sapun  de  ras  in  100ml  apa  fierbinte si  dupa  ce  se raceste  se  adauga  10ml  amoniac .Se  limpezeste  in  apa  cu  otet.

Pete  de vin negru

Pentru  tesaturi  de  in  si  bumbac  se  introduce  locul  patat  intr-o  solutie  de  acid  citric (10 g), alcool  etilic 95% (100ml), apa (20ml). Acidul  citric se  dizolva  in  apa  si  apoi  se  adauga  alcoolul  etilic. Se  limpezeste  in  apa  rece.

Pete  de  vopsele

Petele  proaspete  se  curata  cu  o  solutie  preparata  astfel: se  amesteca 10 ml  neofalina  cu  200ml  alcool  etilic 70%. Dupa  24 ore  se  adauga  50ml amoniac  si  se agita  bine  intr-o  sticla  inchisa  etans. Se  freaca  pata  cu  un  tampon  imbibat  cu  aceasta  solutie,  avand  grija  sa  punem   sub  tesatura  o  hartie  filtru (sau  sugativa). Pentru  petele  vechi  se  umezeste  locul  respectiv  cu  o  solutie  de  alcool  etilic 70%(100ml), neofalina (100ml) si  terebentina(100ml). Se  indeparteaza  vopseaua  si  se  spala  apoi  tesatura  cu  apa  calda  si  detergent.

Curatarea  si  lustruirea  obiectelor  din  metal

Pentru  curatarea  si  lustruirea  metalelor  se  folosesc , in  general, dizolvantii  materialelor  grase, cum  sunt : alcoolul, sapunul, solutiile  de  carbonat  de  sodiu  sau  de  potasiu, benzina. Se  mai  pot  folosi  substante  abrazive  (piatra  ponce, nisip, sticla pisata, caramida, carbune) sau  diversi  acizi  si  baze .

Curatarea  obiectelor  nichelate  si  cromate

Cu  un  amestec  compus  din 250ml  spirt  tehnic  si  10ml  acid  sulfuric  se  ung  partile  nichelate (sau  cromate) de  mai  multe  ori; in  continuare  se  spala  cu  apa, apoi  cu  spirt  si  se  sterg  cu  o  carpa  moale.

Curatarea  obiectelor  de  argint

Se  incalzeste  o  solutie  de 60 g  acid  tartric si 500 ml  apa. In  aceasta  solutie  se  introduc   obiectele  de  argint  timp  de  15-20  minute, dupa  care  se spala  cu  apa  si  se  sterg  cu  o  bucata  de  piele  de  caprioara.

Detalii